Oras Magurele Ilfov
Forumul oficial al Orasului Magurele din jud. Ilfov. Discutii libere pe diverse teme. Si download gratuit.
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
Oras Magurele Ilfov | Inregistrare | Login
POZE ORAS MAGURELE ILFOV
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
alexxandra 24 ani
 | Femeie
24 ani
Timis
cauta Barbat
24 - 57 ani |
|
|
dan
Administrator
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 76
|
|
LA MAGURELE
din epoca de piatra si pana in 1853
-scurt istoric-
Localitatea Magurele si-a luat numele de la movilele (magurelele) existente in zona (cunoscute mai tarziu sub numele de Magura Gherman si Magura Filipescu) unde s-a constatat o continuitate a asezarilor omenesti din epoca pietrei si pana in prezent.
In anul 1960, in urma sapaturilor arheologice conduse de istoricii Petre Roman si Dumitru Benvi au fost descoperite vestigii ale paleoliticului (multe din piatra cioplita datand ca vechime intre 15.000 si 20.000 de ani).
Cu ocazia acelorasi sapaturi arheologice au fost descoperite urme ale vietii neolitice, stabilindu-se de asemenea ca, in urma cu 5.200 de ani, pe locul Movilei Filipescu a existat o asezare omeneasca, asezare atestata si 800 de ani mai tārziu.
In satul Varteju ce tine de Magurele a fost descoperit un tezaur dacic de monede datand din vremea lui Burebista.
Pe teritoriul satului de centru (actualul oras Magurele) au fost descoperite urme ale vietii din perioada de dupa retragerea Aureliana si un cimitir de incinerare din secolul al III-lea dupa Hristos, care a apartinut dacilor liberi din zona.
Pentru secolele VI- VII dupa Hristos a fost semnalata la Magurele o asezare de tip Ciurel care dovedeste simbioza populatiei locale cu populatia slava.
Din secolele X- XI gasim o asezare romaneasca la Movila Filipescu.
Numele de Magurele apare in documente abia la sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul secolului al XVII-lea figurand in documentele medievale sub denumirea de Vrana, Deleni, Broscarie .
Un document din anul 1561 vorbeste despre o tranzactie dintre un oarecare Serban din Milesti care cumpara o mosie de la Mihail din Magura si Ion din Vrana.
Prima atestare documetara a localitatii cu numele de Magurele apare intr-un hrisov domnesc din 7 martie 1852 (« a facut Badea Vornic, bunicul jupanitei Neacsa, o Manastire numita Grinduri, la ocina Magurelelor......iar dupa moartea lui Badea Vornic aceasta Manastire s-a stricat si s-a risipit..... »).
Aceasta jupanita Neacsa a fost mama Doamnei Stanca, sotia lui Mihai Viteazul. Astfel Mihai Viteazul ajunge proprietar la Magurele apoi, conform unui document din 1591, el da mosia sa de la Magurele Manastirii Sfanta Troita din Bucuresti.
In 1595, inaintea bataliei de la Calugareni, Mihai Viteazul si-a asezat tabara la Magurele. Dupa luptele de la Calugareni turcii au pradat si satul Magurele, locuitorii risipindu-se in padurile din jur si in alte sate.
Cu timpul, pe locul unde, conform traditiei s-ar fi oprit cu ostile sale, satenii au ridicat o Capela ce a fost refacuta pe la 1860 de catre boierul Iancu Ottelesanu, stapanul Magurei Filipestilor la acea vreme, fiind cuprinsa in parcul Conacului sau.
Imaginea de mai jos, colorizata digital, infatiseaza Capela, asa cum arata ea la 1863 atunci cand a fost fotografiata de Franz Duschek-tatal:
Treptat zona s-a repopulat si incepand cu sfarsitul secolului al XVIII-lea sosesc in zona, pe mosia Filipesti, primii bulgari fugiti din sudul Dunarii. Bulgarii au īntemeiat satul Broscarie, unde exista si astazi o comunitate bulgara.
In anul 1770 o harta austriaca prezinta satul Magurele ca fiind alcatuit din 49 de case, iar in anul 1853 satul Magurele avea 99 de case si tindea sa se uneasca cu satele Alunis si Varteju.
Dintre monumentele aparute in comuna Magurele inainte de 1853 trebuie amintite in primul rand bisericile din satele Alunis (construita in anul 1797 de marele stolnic Grigore Asan) si Magurele (construita īn perioada 1851-1853 de Iancu Ottetelesanu si pictata de Gheorghe Tattarescu).
65.5KB
|
|
| pus acum 16 ani |
|
